Jafuri celebre ale secolului XX

Sunt jafuri care au facut înconjorul lumii. Au plănuit şi au dat lovitura perfectă şi s-au ales cu zeci de milioane de dolari. Au fost furate opere de artă importante dar pentru a se alege cu bani hoţii nu au ezitat nici să ia ostatici şi nici să curme vieţi. Sunt jafurile celebre ale secolului XX care au fost sau nu rezolvate.

Recuperarea recentă a tabloului de Goya de către FBI a adus din nou la lumină un nou subiect sensibil şi anume furturile de artă, care au depăşit deja ca valoare sute de milioane de dolari. După ce au recuperat tabloul lui Goya, agenţii FBI au explicat că acesta a fost abandonat de hoţii care şi-au dat seama „că era prea fierbinte" ca să-l poată păstra, mai ales că fusese pus pe lista „celor mai căutate obiecte de artă din lume".

Arta la mare preţ

Această listă FBI a „Most wanted" include şi jaful de la muzeul Isabella Stewart Gardner, din Boston, de unde, în 1990, au dispărut o serie de picturi semnate de monştri sacri ai artei, ca Rembrandt şi Vermeer. Bonnie Magness-Gardiner, directorul departamentului FBI care se ocupă de jafurile din lumea artei, a declarat că nu este neobişnuit că un caz de acest gen să fie soluţionat după mai multi ani. Arta nu se devalorizează niciodată, dimpotrivă, devine din ce în ce mai valoroasă. De cele mai multe ori, pentru o perioadă, operele de artă sunt ascunse de către hoţi şi nu apar pe piaţa neagră decât după ani buni, sau după ce un membru al familiei sau din anturajul său face un pas greşit. Una dintre picturile de pe lista FBI, un Caravaggio, lipseşte încă din anul 1969, însă agenţii federali afirmă că punerea acestuia în „top 10" a celor mai căutate tablouri va ajuta şi la depistarea sa. S-a făcut acest top „most wanted" şi pe Internet, astfel încât publicul să le vadă si să poată oferi orice informaţie. De când FBI a întocmit acest top, în 2004, peste 850 de obiecte de artă (care valorau peste 65 de milioane de dolari) au fost recuperate. Unul dintre cele mai faimoase jafuri de pe lista FBI este cel de la muzeul Isabella Stewart Gardner din Boston. La ora 1:24 a.m., pe data de 18 martie 1990, hoţii au dat lovitura la muzeul de artă. Cel mai mare jaf din lumea artei comis în istoria Statelor Unite a rămas încă nerezolvat. A fost oferită o recompensă de nici mai mult nici mai puţin de cinci milioane de dolari. Valoarea picturilor furate (realizate de Vermeer, Rembrandt, Flinck şi Manet) depăşeşte suma de 300 de milioane de dolari. Cel mai valoros tablou dispărut este „Concertul" lui Vermeer. Pe lista FBI este postat şi jaful din Oratoriul din San Lorenzo. În 1969, doi hoţi au intrat în Oratoriu şi au scos pânza „Naşterea Domnului", semnată Caravaggio din ramă şi au fugit. Pictura este estimată la peste 20 de milioane de dolari. Mai recent, în octombrie 1995, violonistei Erica Morini i s-a furat vioara din apartamentul său newyorkez. Instrumentul, denumit Davidoff-Morini Stradivarius, a fost realizat în 1727 de către legendarul Antonio Stradivari şi valoreaza peste trei milioane de dolari.

Vincent Van Gogh, prădat

În decembrie 2002, doi hoţi au utilizat o scară pentru a urca pe acoperişul muzeului Vincent Van Gogh din Amsterdam. După ce au pătruns în clădire, în doar câteva minute, aceştia au furat două pânze semnate Van Gogh, ambele valorând peste 30 de milioane de dolari. Deşi poliţia olandeză a condamnat doi bărbaţi în 2003, picturile nu au fost recuperate. În 1999, chiar pe 31 decembrie, în timp ce afară toată lumea admira artificiile, un hoţ a pătruns în Muzeul Ashmolean, din Oxford, de unde a furat un peisaj „View of Auvers-sur-Oise" semnat Cezanne, care valora în jur de şase milioane de dolari. În august 2003, doi bărbaţi au furat din castelul Drumlanrig, din Scoţia, „Madonna cu fusul" a lui Leonardo Da Vinci. Considerată a fi una dintre cele mai valoroase lucrări ale Maestrului, pictura a fost estimată la nici mai mult nici mai puţin de 65 de milioane de dolari. În topul FBI mai figurează şi alte capodopere, care, fiind subiectul unor cazuri deschise, sunt mult mai greu de traficat. De obicei, hoţii care fură astfel de obiecte de artă acţionează la comandă. Colecţionari lipsiţi de scrupule, care doresc să aibă cu orice preţ anumite obiecte, cer hoţilor să le fie aduse indiferent de unde se află şi plătesc apoi serviciile acestora. Mai există şi cazuri în care hoţii fură operele, aşteaptă „să se liniştească apele", după care le scot la vânzare pe piaţa neagră.

„Jaful secolului"

Nici băncile nu au fost ocolite din calea hoţilor. Însă jaful din irlanda a fost considerat jaful secolului prin amploarea lucrurilor şi suma furată. Poliţia nord-irlandeză a declanşat o vastă operaţiune de urmărire a autorilor, încă necunoscuţi, ai unuia din cele mai mari jafuri din istoria Marii Britanii peste 22 de milioane de lire sterline (echivalentul a peste 31,4 milioane de euro). Chiar dacă nu ocupă decât locul cinci în topul celor mai mari jafuri din toate timpurile, atacul desfăşurat asupra Northern Bank este cel care s-a soldat cu cea mai mare pagubă în ultimii 4-5 ani, ceea ce îl face să poată fi considerat, cel puţin până în prezent, "jaful secolului". Jaful a stârnit senzaţie având în vedere valoarea considerabilă a prăzii, dar şi maniera destul de originală folosită. Hoţii au luat ostatici, timp de 24 de ore, membrii familiilor a doi oficiali ai Northern Bank, după care, împreună cu respectivii oficiali, au pătruns în sediul central al băncii din Belfast, de unde au sustras sacii cu bani. Poliţia investighează posibilitatea ca o maşină arsă descoperită într-un parc forestier să fi fost implicată în operaţiunea de jaf. Operaţiunea, desfăşurată cu o precizie militară, a durat 24 de ore şi s-a încheiat fără victime, doar unul dintre cei doi funcţionari bancari fiind tratat pentru hipotermie. Responsabilitatea jafului de la Northern Bank, o subsidiară a Naţional Australia Bank, ar putea aparţine unei grupări paramilitare, a apreciat un fost responsabil al diviziei antitero a poliţiei, Bill Lowry. "Este vorba de o operaţiune bine organizată, executată cu o precizie militară, implicând probabil 20 de persoane", a spus Lowry. "Cei mai bine organizaţi infractori din Irlanda sunt paramilitarii din toate grupările, IRA are cea mai bună capacitate de a executa o astfel de operaţiune şi de a administra o suma de 20 sau 30 de milioane de lire sterline", a explicat el.
Oficial, şi fără o dovadă formală, poliţia şi autorităţile de la Belfast ramân la o atitudine prudentă. "Este prea devreme să spunem cine este autorul jafului", a declarat Ian Pearson, secretarul de stat britanic însărcinat cu securitatea în Irlanda de Nord. "Pot asigura, în faţa lumii întregi, că poliţia desfăşoară activ ancheta şi că ea va face tot ce este posibil pentru a-i deferi justiţiei pe cei responsabili", a adăugat Person.

* Topul marilor jafuri internaţionale

8 august 1963: Trenul poştal Glasgow-Londra este jefuit de Ronald Biggs şi complicii săi, care fură aproximativ 2,6 milioane de lire sterline (6 milioane de dolari, la aceea vreme). Operaţiunea este calificată drept una de meseriaşi, atât pentru importanţa sumei, cât şi pentru îndrăzneala şi măiestria execuţiei.
17-19 iulie 1976: 337 de casete de valori ale băncii Societe Generale din plin centrul Nisei sunt sparte cu ranga şi golite. Bandiţii au luat o pradă evaluată precis la 46.483.522 franci şi 45 de centime (7,5 milioane dolari)
25 decembrie 1982: Cutiile de valori ale Băncii Andaluziei, din Marbella, sunt golite de hoţi. Valoarea prăzii a fost de aproape 10 milioane de dolari
26 noiembrie 1983: Şase indivizi atacă un depozit de valori, pe aeroportul londonez Heathrow. Ei fură trei tone de lingouri de aur, totalizând 25 de milioane de lire sterline (37 de milioane dolari)
21 decembrie 1984: 68,5 milioane de dolari canadieni (51 de milioane de dolari) sunt subtilizaţi din sediul societăţii financiare Merrill Lynch, din Montreal
3 februarie 1985: Peste 40 de milioane de dolari, în bijuterii, pietre preţioase şi aur, dispar dintr-o bancă din Ierusalim
12 iulie 1987: Jefuirea unui depozit din Knight's Bridge (centrul Londrei) aduce hoţilor o pradă de 40 de milioane de lire sterline (72 milioane dolari).
25 martie 1990: Patru bărbaţi înarmaţi fură 31,3 milioane de franci elveţieni dintr-o filială a UBS (uniunea băncilor elveţiene) din Geneva.
16 decembrie 1992: Jaf la filiala Banque de France din Toulon, executat de 10 indivizi. Prada:146 de milioane de franci (26,5 milioane de dolari).
20 decembrie 1996: Şase falşi poliţişti atacă o firmă de transport de valori din Buenos Aires, plecând cu 18 milioane de pesos (tot atâţia dolari).
1 septembrie 1997: Cinci bărbaţi înarmaţi fură din Zurich 53 de milioane de franci elveţieni (35 de milioane de dolari) din banii băncilor elveţiene.

Avem şi români ferciţi

Şi în România au fost câteva cazuri de furturi care au ţinut prima pagină a ziarelor. Au fost bani mulţi raportat la economia de piaţa a României. Unul dintre cele mai mari jafuri din România dacă nu cel mai mare a fost cel lui Petru Nica, angajatul International CPI Securities care a fost prins cu 100 de miliarde de lei. Însă aici cazul, cum era şi normal pentru România este cusut cu aţă albă. Cum a putut colegul lui să-l lase singur în maşină cu atâţia bani, când el nici măcar nu avea pistol. El era şofer şi nu avea armă. Se bănuie că totul a fost pus la cale de cineva care ştia suma pe care cei doi trebuia să o ridice. Colegul lui Nica Petru, Dan Vlăsceanu, cel care a fost trimis după ţigări, se afla la serviciu. Soacra acestuia a povestit că ginerele ei lucra de şapte-opt ani la firma respectivă şi este şef de echipaj. Tot ea a povestit că Dan făcea transport de bani de ani întregi, dar nu a avut nici o problema până acum. În acest caz autorii au fost prinşi şi predaţi instanţelor de cercetare. Prejudiciul a fost recuperat în proporţie de 70 la sută. Consilierul guvernatorului BNR de atunci, Adrian Vasilescu, a declarat la vremea respectivă că sistemul de transport securizat al banilor se practică peste tot în lume, acest tip de servicii fiind externalizate din cauza costurilor prea mari de către bănci şi efectuate de societăţi specializate. În acest caz a fost vorba despre o societate comercială autorizată de Ministerul de Interne, iar furtul banilor reprezintă un scandal în cadrul sistemului menţionat. Consider că sistemul nu trebuie schimbat, dar este nevoie de o selecţie strictă a celor care efectuează astfel de transporturi, a mai declarat Vasilescu, fără a oferi alte detalii privind identitatea băncii păgubite.

Jafuri celebre în România ultimilor sapte ani

Maşina Băncii Ion Ţiriac a fost atacată în plină zi şi au fost furaţi 30.000 de dolari. Eugen Coporan, şofer angajat la Banca Ion Ţiriac, a avut alţi doi complici din exterior, iar lovitura a plănuit-o cu mult timp înainte, de când sesizase că transportul sumelor de până la 50.000 de dolari se facea mereu pe aceeaşi rută, cu un Mercedes pe care era pus uneori şi el să îl conducă şi era însoţit de bodyguarzi nepregătiţi. Membrii bandei aveau un spray lacrimogen, o singură pereche de mănuşi chirurgicale şi două pistoale cu aer comprimat, cele mai slabe din categoria lor. Mai mult, unul dintre revolvere nici nu era funcţional, lipsindu-i doza de oxigen. La un stop, cei doi complici au pătruns în maşină, ştiind că bodyguardul însoţitor purta centură de siguranţă şi nu îşi putea scoate cu uşurinţă pistolul, i-au ameninţat şi i-au determinat să le dea suma de 30.000 de dolari. Ulterior, maşina în care se aflau hoţii a fost reperată de un echipaj de poliţie care a reuşit să o oprească. Banii au fost recuperaţi integral.

23 IUNIE, 2001

Un bucureştean a fugit cu 367.000.000 de lei, reprezentând încasările unui lanţ de alimentare din sectorul 4.
Petre Florea (51 de ani), fost taximetrist şi apoi zarzavagiu, ajunsese şofer într-un echipaj de agenţi colectori ai unei firme care asigura paza încasărilor lanţului de alimentare Concordia. În timpul unui transport, el a simulat o defecţiune la maşina de serviciu, i-a rugat pe colegii săi să o împingă şi a dispărut, lăsându-i pe agenţii colectori în faţa celei de-a cincea alimentare păgubite. Mai târziu, el a abandonat Dacia 1310 cu modificări pentru transportul de valori undeva în cartierul Pantelimon. Ancheta a dat la iveală faptul că făptaşul îşi schimbase identitatea în 1998 pentru a-şi ascunde cazierul bogat în furturi şi delapidări, apoi se angajase la firma de pază. El a fost descoperit în staţiunea Eforie Sud, dar poliţiştii nu au reuşit să recupereze decât 17.645.000 de lei, Florea susţinând că restul sumei a îngropat-o într-un loc unde ulterior nu s-a găsit nimic.

8 APRILIE, 2002

Un agent de pază la sucursala din Braşov a Băncii Româneşti a fugit cu 8.000 de dolari şi cu arma din dotare.
Daniel Constantin Jinga (23 de ani) era angajat al unei firme de protecţie şi pază şi se afla în misiune de pază la Banca Românească din Braşov. El a intrat în tura la ora 19.00, moment în care a fost înregistrat pe caseta de sistemul de supraveghere video. Câteva minute mai târziu, el a deconectat sistemul, a descuiat unul dintre seifuri, a luat 7.400 de dolari, 400 de mărci şi 2.000.000 de lei şi a părăsit clădirea, luând cu el pistolul Carpaţi şi încărcătorul cu 12 cartuşe. Pe seiful dechis, Jinga a lăsat un bilet, pe care a scris „Îmi pare rau". Furtul a fost descoperit a doua zi dimineaţa. În ciuda desfăşurării impresionante de forţe poliţieneşti, fugarul a fost descoperit de un puşti de 13 ani, în bazarul Gării Braşov. Banii nu au fost recuperaţi, Daniel Jinga susţinând că banii i-au fost furaţi de o prostituată din gară. Însă la toate aceste se pot adăuga jafurile din administraţie şi politică care depăşesc orice sumă pe care am amintit-o mai sus iar în acest caz vinovaţi nu sunt găsiţi niciodată.