Hittler

Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria — d. 30 aprilie 1945, Berlin), lider al Partidului Naţional Socialist German, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut ("Führer") al Germaniei, a fost unul din cei mai cruzi dictatori din istoria omenirii. Ajuns la putere la începutul anilor 1930 odată cu ascensiunea nazismului în Germania, Hitler a iniţiat izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial şi a instituit exterminarea în masă a evreilor şi a adversarilor săi politici.

TINERETEA

Adolf Hitler s-a născut la 20 aprilie 1889 în Braunau pe Inn, în partea de vest a Imperiului Austro-Ungar. În şcoală nu s-a remarcat, fiind elev mediocru. După moartea părinţilor, în 1907, s-a mutat la Viena unde a încercat să se înscrie la cursurile Academiei de Arte Frumoase, încercare ce s-a soldat cu un eşec. Timp de şase ani a dus o viaţă mizeră în cele mai sărace cartiere ale oraşului, singura sa sursă de venit fiind ilustratele cu diferite clădiri din Viena, pe care le picta şi vindea în cafenele. La Viena a căpătat concepţiile pe care le va pune în aplicare când va ajunge cancelar al Germaniei. Sătul de „babilonia de rase“ vieneză, a plecat în mai 1914 într-un oraş „cu adevărat german“, München. Odată cu începerea Primului Război Mondial, s-a înrolat în armata germană, obţinând decorarea cu Crucea de Fier clasa I. Sfârşitul războiului l-a surprins într-un spital, fiind rănit în urma unui atac cu gaze al englezilor. După terminarea războiului, Hitler şi-a schiţat deja în minte ceea ce urma să devină naţional-socialismul. O gândire bazată pe un anti-semitism crud şi o orientare rasistă asupra societăţii şi a valorilor ei (Volksgemeinschaft, "comunitatea etnică"). În anul 1919, a devenit agent al departamentului politic al armatei bavareze, prilej cu care a intrat în contact cu Partidul Muncitoresc German. Micul partid, în ciuda numelui, nu era o mişcare de stânga, ci sprijinea ultranaţionalismul, antisemitismul şi anticapitalismul. Hitler s-a înregimentat politic, devenind în scurt timp membru al comitetului executiv. Energia şi talentul său propagandistic şi oratoric l-au impus, astfel că Hitler, alături de fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic în februarie 1920. Tot atunci s-a hotărât şi schimbarea denumirii partidului în Partidul Muncitoresc Naţional-Socialist. Astfel s-a deschis drumul ascensiunii la putere a lui Hitler....

IDEOLOGIA NATIONAL-SOCIALISMULUI

Ideologia nazismului nu s-a bazat de la bun început pe ideile lui Hitler, el doar preluând idei de la cei care se numeau teoreticieni rasiali şi care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, exprimaseră concepte noi ca: rasa ariană, puritatea rasei. Conform acestor concepţii, omenirea este alcătuită în baza unei ierarhii valorice a raselor, iar viaţa nu reprezintă altceva decât „supravieţuirea celor adaptabili”. Poporul german era considerat superior, făcând parte din "rasa ariană". Lui îi revenea şi sarcina de a menţine puritatea rasei şi de a subjuga rasele inferioare evreii, ţiganii, slavii şi rasele de culoare). Hitler considera comunitatea evreiască drept cancer ce roade trupul Germaniei. „Alterarea sângelui şi deteriorarea rasei reprezintă singurele cauze care explică declinul civilizaţiilor străvechi. Niciodată războiul nu a ruinat naţiunile. În această lume oricine nu este de origine sănătoasă poate fi considerat pleavă”. Slăbită de efectele Primului Război Mondial, cât şi de condiţiile foarte grele (reparaţii de război) impuse prin Tratatul de la Versailles, Germania s-a prăbuşit într-un dezastru economic greu de imaginat. Plăpânda democraţie (Republica de la Weimar) nu putea face faţă acestei crize, populaţia devenind din ce în ce mai săracă şi nemulţumită. După declanşarea marii crize economice în 1929, numărul şomerilor a ajuns la circa şase milioane. Din păcate pentru evoluţia ulterioară, puterile învingătoare în Primul Război Mondial nu au fost capabile să înţeleagă că o ţară umilită nu poate fi pol de stabilitate. Condiţiile impuse Germaniei nu aveau cum să fie acceptate de o populaţie flămândă şi sătulă de război, dar foarte mândră. Efectele s-au dovedit a fi fatale. Din mijlocul sărăcimii s-a ridicat cel ce avea să dezlănţuiască douăzeci de ani mai târziu infernul în Europa.

ASCENSIUNEA LA PUTERE

Încă de la începuturile carierei politice, Hitler era conştient de puterea propagandei, totul fiind foarte bine pus la punct. Din aprilie 1930, responsabil cu propaganda a fost numit Joseph Goebbels, care a folosit cu succes noile tehnici, afişele electorale cât şi radioul. Au fost închiriate avioane şi maşini de lux pentru deplasarea mai rapidă a lui Hitler în cât mai multe locuri. Toate aceste eforturi au avut efectul scontat, dar un mare merit la succesul naziştilor l-a avut absenteismul electoratului la urne. Succesul obţinut de partidul său la alegerile din 1932 l-a încurajat să nu accepte nici o altă funcţie decât cea de cancelar. Întâlnirile dintre Hitler şi preşedintele Hindenburg, nu au dus la nici un rezultat. A urmat o perioadă tulbure în viaţa politică germană, culminând, totuşi, la 30 ianuarie 1933 cu numirea în funcţia de cancelar a lui Hitler. În scurt timp, naziştii au preluat toate funcţiile de conducere, atât în Parlamentul german (Reichstag), cât şi în economie. În martie 1933, Hitler s-a hotărât să propună noului Parlament Legea de împuternicire (Ermächtigungsgesetz), care prevedea înlăturarea procedurilor şi legislaţiei parlamentare şi transferarea puterii depline cancelarului şi guvernului său, prin asumarea de prerogative dictatoriale. Cu ajutorul mulţimii adunate în stradă şi a terorii instaurate de "Batalioanele de Asalt" sau SA (Sturmabteilung) şi a celeilalte organizaţii paramilitare, SS (Schutzstaffel, “Eşalonul de protecţie”), legea a fost adoptată cu 444 de voturi pentru şi 94 împotrivă. S-a deschis astfel calea către dictatura totalitară.

ANTISEMITISMUL

La baza politicii iniţiate de Hitler şi de partidul său s-a aflat ura rasială şi antisemitismul. Ura profundă faţă de evrei a reprezentat tema dominantă a carierei politice a lui Hitler. Care sunt motivele care au stat la baza acestei mânii bolnave? E greu de spus. S-a speculat foarte mult pe marginea acestei probleme, dar nimeni nu a putut găsi un răspuns satisfăcător. Să fi fost din cauza unei prostituate evreice, care l-ar fi îmbolnăvit de sifilis în tinereţe? Puţin probabil. Cea mai plauzibilă explicaţie ne-o oferă Geoff Layton în lucrarea sa „Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945”: „Hitler a fost produsul, şi nu creatorul unei societăţi deja infestate. În orice caz, ar fi eronat să-l considerăm un antisemit oarecare. Ura faţă de evrei era obsesivă şi vindicativă şi i-a influenţat întreaga filosofie politică. Că el a fost în stare să o pună în practică, nu poate fi explicat decât prin circumstanţele singulare ale Germaniei postbelice: umilinţa de la Versailles, problemele grave de ordin socio-economic dintre anii 1918-1923 şi 1929-1933. Într-o astfel de situaţie, Hitler a fost în măsură să exploateze existenţa unei ostilităţi latente împotriva evreilor şi să o transforme într-o politică radicală a urii”. Oricâte explicaţii s-ar încerca, faptele şi cifrele sunt covârşitoare: numărul oamenilor ce au căzut victime politicii hitleriste este tulburător. 6 milioane de oameni şi-au găsit sfârşitul în lagărele morţii de la Auschwitz, Chełmno, Majdanek, Treblinka ori în ghetoul din Varşovia. Politica rasială a fost introdusă de Hitler în mod treptat, tocmai pentru a amăgi opinia publică internaţională. La 15 septembrie 1935 s-au dat primele legi rasiale, intrate în istorie ca Legile de la Nürnberg. Acestea prevedeau că „este cetăţean al Reich-ului acea persoană care este de origine pur germană”; totodată se interziceau căsătoriile dintre evrei şi etnicii germani, cât şi relaţiile extraconjugale. La 9 noiembrie 1938 au fost adoptate primele măsuri fizice împotriva evreilor prin pogramul generalizat pe tot teritoriul Germaniei. În aşa-numita "Noapte de cristal" (Kristallnacht) au fost distruse case, magazine şi sinagogi, iar 100 de evrei au fost omorâţi şi circa 20.000 trimişi în lagăre de concentrare. Punctul culminant al crimelor a fost atins odată cu Conferinţa de la Wannsee a unor personalităţi ale partidului nazist şi ale guvernului, în cadrul căreia aceştia au decis "Soluţia finală în chestiunea evreiască", la cererea expresă a lui Hitler. Anumite zvonuri susţin că Hitler însuşi ar fi fost evreu, şi anumite chestiuni personale i-ar fi dezvoltat ura. Studiile de specialitate nu le-au găsit vreun temei.

DECADEREA CELUI DE-AL TREILEA REICH

Împingerea Germaniei în război a fost, de fapt, primul semn al decăderii lui Hitler. Cu toate victoriile de început dintre anii 1939-1941, Hitler a făcut marea greşeală de a-şi subestima inamicii, Marea Britanie şi Uniunea Sovietică, precum şi greşeala de a începe un război pe două fronturi, cu aceste două puteri. Orbit de succesele înregistrate de „războiul fulger” (Blitzkrieg), Hitler a dat semnalul Operaţiunii Barbarossa, care prevedea invadarea Uniunii Sovietice printr-o campanie rapidă, înainte de venirea iernii. Invazia s-a petrecut la 22 iunie 1941 şi a însemnat începutul sfârşitului. Hitler primeşte o nouă lovitură în luna noiembrie a aceluiaşi an prin intrarea în război a Statelor Unite ale Americii. Înverşunarea sovieticilor, noroiul şi frigul au stopat înaintarea Germaniei. Hitler a rămas convins că victoria finală este posibilă , ceea ce dovedeşte că-şi pierduse clarviziunea militară ce îl caracterizase la începutul războiului. În 1943, armata germană se afla deja în defensivă, pierzând iniţiativa şi, treptat, toate visurile bolnave de preamărire ale lui Hitler s-au sfârşit, lăsând în urmă o Europă distrusă şi şaizeci de milioane de victime. În aprilie 1945, când soldaţii sovietici se aflau la doar un kilometru distanţă, Hitler s-a sinucis (nici pînă în ziua de astăzi nu se ştie cum a murit Hitler, astfel aceasta este doar o presupunere, aşa cum nimeni nu a putut arăta unde a fost înmormîntat acesta sau altă dovadă că acestă să fi murit). În mai 1945, Germania era total ruinată, şi nicidecum o „Germanie mare” care să distrugă Rusia bolşevică şi care să creeze o nouă ordine mondială, bazată pe conceptul supremaţiei arienilor.

Spatiu...Creatie personala by Dj.Cortex

Area 51

Area 51, cunoscuta si sub numele de Groom Lake este o unitate militara secreta aflata la aproximativ 90 de mile nord de Las Vegas. Numarul se refera la dimensiunea in ari a zonei pe care se afla aceasta baza militara despre care guvernul nu vrea sa discute. Aceasta baza militara a fost aleasa ca locatie pentru testarea avioanelor spion U-2 in anul 1950, atat datorita zonei relativ izolate in care sa afla cat si proximitatii unui camp de aterizare perfect.

Groom Lake este locul in care se testeaza (inainte de a fi facute publice) avioanele construite din bani negrii. Baza militara si imprejurimile acesteia sunt cunoscute si pentru multitudinea de istorioare legate de ozn-uri si diverse teorii ale conspiratiei. In 1989, Bob Lazar pretindea chiar in direct pe un post de televiziune din Las Vegas ca a lucrat cu nave spatiale extraterestre undeva in sudul Area 51, langa lacul Papoose.

Din acea clipa, Area 51 a devenit un simbol cunoscut pentru treburile murdare pe care guvernul american incearca sa le ascunda. Invaluita in mister, Area 51 este una dintre cele mai secrete zone de pe pamant, atat de secrete incat nu este inscrisa pe nici o harta iar guvernul american a incercat intodeauna sa-i nege existenta. Area 51 este centrul povestilor cu OZN-uri. Nenumarati indivizi au declarat ca au observat diverse astfel de nave parsind baza pe timp de noapte. Acestea accelerau cu o viteza incredibila si isi schimbau directia intr-un mod in care nici un alt vehicul terestru nu o poate face. Altii cred ca armata foloseste baza militara pentru a captura si examina extraterestrii pentru a dezvolta noi tehnologii militare. Cativa martori mai mult sau mai putin credibili pretind ca au vazut cu ochii lor sau chiar ca au lucrat cu nave spatiale extratereste. Aceste afirmatii nu au putut fi niciodata verificate datorita faptului ca guvernul nu a premis nicicand intrarea presei in respective zona. Recent Bob Lazar a tinut o conferinta publica in care confirma existenta unei nave spatiale extraterestre in Area 51.

Intamplator Bob Lazar a lucrat o perioada in interiorul Area 51 intr-o echipa ce purta numele de cod S-4 ce avea ca responsabilitate copierea tehnilogiei pe care o cercetau pe o nava cu origine necunoscute. Din pacate Dl Lazar nu a fost nici un moment capabil sa ofere dovezi concludente care sa-i confirme povestea. Area 51 este supranumita si dreamland (taramul de vis) pe frecventa aviatiei. Aceasta a fost construita la inceputul anilor 1950 de CIA pentru testarea programului extra secret U-2. De atunci baza militara a gazduit programe secrete precum F-104, SR-71, F- 117A cu mult inainte ca aceste nave sa fie cunoscute publicului.

Mai nou in zona se fac cercetari asupra navei hipersonice Aurora. In Area 51 lucreaza atat personal militar cat si personal contractat din exterior. Acesti oameni din exterior provin de la firmele Lockheed Martin si EG&G. In mod curent acestia sunt preluati de la aeroportul McCarran cu un anume avion (737) care este pazit si depozitat intr-un hangar aparte . Aceste zboruri sunt inregistrate doar pe frecventa aviatica sub numele de cod JANET. Area 51 este protejata de semne de atentionare, pazite de oameni specializati, elicoptere si senzori terestrii.

Spatiul aerian de deasupra zonei este restrictionat atat pentru civili cat si pentru nave aeriene 24 de ore din 24. Garzi camuflate - denumite Cammo Dudes patruleaza in jeepuri de-a lungul granitelor zonei. Aceleasi granite sunt survolate timp de 24 de ore de elicoptere bine dotate cu armament. Indivizii care intamplator trec granite sunt arestati de catre Cammo Dudes si dati pe mana departamentului de politie din districtul Lincoln. Cei care incalca proprietatea sunt de obicei oameni de televiziune sau fotografi carora li se confisca materialele si care sunt arestati pana platesc o amenda de 600 de dolari.

Singurul loc de unde poti vedea Area 51 fara sa fi arestat este un varf de munte indepartat numit Tikaboo Peak.

The Blair Witch Project

Pe 21 octombrie 1944, Heather Donahue, Joshua Leonard si Michael Williams intrau în pãdurea Black Hills (Maryland) cu scopul realizãrii unui film documentar despre o legendã localã: “The Blair Witch” (vrãjitoarea din Blair). De atunci, nu s-a mai auzit nimic de ei.

Un an mai târziu, a fost gãsit materialul filmat. I s-a dat un nume - “Proiectul Blair Witch” -acestei, de fapt, mãrturii. Ea descrie cele cinci zile cumplite petrecute de cineasti în pãdurea Black Hills, surprinzând întâmplãrile înspãimântãtoare ce au condus la disparitia grupului.

Materialul a fost filmat pe 16 mm de Joshua Leonard, sunetul a fost înregistrat de Michael Williams, iar lui Heather Donahue i-au revenit comentariul si filmarea video a echipei la lucru. Au fost consemnate astfel disensiunile apãrute între ei, conflicte ce s-au acutizat cu fiecare zi neplãcutã, cu fiecare noapte de groazã.

Despre Muzica Trance

Te poţi pierde în muzică. Te poţi rătăcii şi revenii, doar pentru câteva secunde, şi doar pentru a te pierde din nou. Ai păşit vreodată pe crestele gândului şi ai pătruns adâncurile inimii?

Acum lăsaţi-mă să vă întreb: Ştiţi să ascultaţi… sunetul muzicii? Dacă urechea ta ascultă dar mintea ta e obosită şi refuză să înţeleagă atunci eşti surd. Dacă urechea ta se ridică în ascultare dar sufletul tău cade în tăcere, atunci eşti surd. Dacă urechea ta aude iar mintea ţi-e trează şi sufletul deschis, atunci … ascultă sunetul Trance.

Trance este stilul suprem al muzicii electronice, muzica minţii şi sufletului, un pas mai aproape de perfecţiune. Trance este parada sunetelor electronice modelate organic.

Trance este un stil muzical relativ recent. Rădăcinile sale ca stil al genului electronic se găsesc în cadrul muzicii techno, când la începutul anilor ’90 în cluburile din vestul Europei îşi făcea apariţia un nou stil muzical, stilul trance. Caracterizat printr-un ritm profund, o construcţie puternic stratificată şi printr-un beat uşor care este întrerupt uneori pentru a atrage atenţia asupra unei inserţii vocale, Trance-ul crează o ceea ce unii numesc “uplift”, o senzaţie deosebită de oricare alta pe care ţi-o poate insufla un gen muzical, întrecută probabil în intensitate doar de ritmurile clasice de tobe şi vocalizele corale. Trance-ul este dincolo de toate libertatea de expresie este o formă de exprimare care permite omului să potenţieze la maxim sensibilitatea şi creativitatea cu care este înzestrat.

Muzica trance o evoluat în mai multe substiluri. Acestea converg uneori din sinteza trance cu alte stiluri muzicale precum progresive sau house. Astfel cele mai comune variaţii de trance pe lângă trance-ul pur, mereu inovator dar din păcate supus prea mult influenţelor comerciale, în familia trance regăsim: progressive trance(caracterizat printr-o dezvoltare treptată şi lentă a liniei melodice); vocal trance(substil puternic rimat în care statul vocal este dominant); hard trace(un trance-house mix latura house venind, în principal, cu reprizele acute de beat şi accentul de bass); psy-trance(se individualizează prin bătăi de bass acute şi frecvente pe întreaga durată a firului melodic; provine de la psychedelic, care are temelii mult mai vechi decât trance-ul în sine, şi care este considerat adesea sinonim cu stilul goa-trance(trance-dance), caracterizat, mai ales, prin ritmuri de origine indiană); şi trance ambiental(cu o linie melodică uşoară, fără accente evidente de bass). Trebuie aici menţionat stilul dream care este un fel de copil al trance-ului fără a fi un stil trance în sine, dar poate fi caracterizat ca un trance purificat şi rarefiat, de toate influenţele şi în special de substratul techno care reprezintă baza liniei trance.

Trance-ul ca stil muzical sa potenţiat pe teritoriul Europei, dar a pătruns într-o mai mică măsură şi pe teritoriul Americii de Nord. Nu trebuie să uităm că în America au apărut primele ritmuri techno, dar cu toate acestea, aici muzica trance a fost primită cu reticenţă, un singur factor stimulând răspândirea în această zonă – pirateria prin intermediul Internetului. În Europa de-a lungul timpului, Germania a fost şi este centrul Trance. Orice fan al muzicii Trance a auzit de compilaţiile Tunnel Trance Force, iar cine nu a auzit are timp, muzica Trance renaşte permanent! Mărturiile legate de aceste compilaţii, la adresa Trance-ului sunt un punct pozitiv în cartea de onoare a stilului Trance: Persoane care nu reuşesc să găsescă suficiente cuvinte de apreciere; Oameni care cred este cea mai bună senzaţie şi chiar rock-eri convertiţi instantaneu. Muzica Trance pare să îşi capete treptat, treptat locul binemeritat în cercul muzicii electronice, tot mai multe stiluri apelează la ritmul Trance pentru a aduce o notă de vitalitate liniei melodice. Dacă nu îndrăsnesc prea mult, pot spune că Trance-ul se va afirma şi în relaţie cu alte stiluri muzicale, să nu vă fie de mirare, că muzica Trance cu referiţe din muzica clasică este un fenomen nou şi deosebit.

Ca orice stil necomercial, trance-ul a primit o pecete nedreaptă. Astfel a rămas în sarcina cluburilor, şi a concertele de stradă să menţină spiritul Trance treaz. Şi iată că au făcut mai mult. La aproape 15 ani de la primele încercări muzica Trance este mai puternică ca niciodată, iar aici trebuie menţionat că Internetul a avut o importanţa deosebită, în acest sens.

Trance-ul are un potenţial deosebit, fiind un stil muzical care se inspiră din aspecte ce privesc direct sau indirect omul, de aceea pare a avea resurse nelimitate. Muzica trance te cheamă să fi liber, să-ţi exprimi sentimentele, să fi stăpân pe tine, uneori te îndeamnă la meditaţie, elogiază natura, alteori face apel la pace şi libertate, solidaritate şi prietenie, nu incită la ură, violenţă şi nu îşi insultă ascultătorul. Din păcate ceea ce ia lipsit Trance-ului, adică o promovare comercială a devenit rapid un flagel care îneacă trance-ul pur şi îl prezintă într-o formă improprie şi distructivă. Când apare factorul comercial , muzica începe să fie sufocată. Îşi fac apariţia tot felul de personaje artificiale şi dubioase, de prost gust, în general plagiatori fără cel mai mic simţ artistic care avizi de profit, îşi fac un “nume” pe piaţă, prin strategii meschine. Aceşti mărăcini vin şi pleacă, dar pata pe care o lasă rămâne o suferinţă.

În România… da, e trist, în România Trance-ul e absent. Dacă în magazinele de muzică, de la noi, nu găseşti nici măcar o compilaţie house, ci doar imitaţii comerciale, ce să mai vorbim despre muzica Trance. În rest manelelee… fie lăudat cerul, într-o zi de furtună! Iar dacă mai ‘scapă’ o piesă la radio, avem grijă să fie folosită doar ca fundal sonor, sau să o tăiem pe jumătate, pentru a face loc ultimelor gunoaie autohtone, şi nici pe departe să se ostenească cineva să rostească “Trance” sau să şoptească numele piesei şi al autorului.

Despre Trance ca fenomen muzical, se ştiu lucruri puţine, sau nu se ştie aproape nimic, căci explicit despre Trance sa scris puţin. Cei 15 ani nu au fost suficienţi ca Trance-ul să primească o definiţie clară şi se pare că va mai trece încă mult timp până când muzica trance va ieşii din lumina negativă în care necunoscătorii continue să o scalde. Trance-ul continuă să fie asociat, de unii, cu consumul de droguri. Factori precum asocierea nefastă între numele stilului şi starea de euforie indusă de droguri, faptul că Trance-ul se ascultă în unele cluburi, unde puţini au cultură muzicală, dar mulţi au un apetit deosebit pentru alcool şi uneori pentru narcotice şi mai ales indiferenţa cu care unii continuă să trateze acest stil au condus la asocierea dintre Trance şi droguri. Cred că este aprope inutil să îmi exprim revolta: oricine are suficientă judecată ca să înţeleagă că Pământul e rotund, poate înţelege că singurul drog care implică Trance-ul este muzica în sine.

Dacă îţi plac manele(…), şi ai citit până în acest punct, te felicit, însemnă că ai unele şanse de vindecare. Dacă acum poţi spune ‘Da vrea să ascult Trance!’ te rog citeşte paragraful următor, dacă nu pleacă repede … şi ai de grijă să nu calci într-o manea. :=)

Sunt convins că o parte dintre cei ce citiţi acest articol, nu aţi ascultat niciodată o piesă trance. Dacă aţi a-ţi ascultat una probabil că aţi făcut-o involuntar şi nu vi sa atras atenţia, dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Când spuneam că Internet-ul este fascinant, nu greşeam; Internet-ul este fascinat în măsura în care a permite anumitor grupuri neorientate comercial să îşi creeze o breşă în jungla comercială, şi astfel acestea aduc lucrurile bune acolo unde le era locul – aproape de oameni. Acesta este cazul unor posturi de radio online care transmit muzică necomercială. În secţiunea linkuri am plasat legături spre câteva dintre acestea. Internet-ul are însă mult mai multe de oferit. Ştiri, interviuri şi multe alte resurse trance sunt pe Internet, şi chiar dacă uneori Internet-ul face un pas în spate, cum este cazul piraterie muzicale, îl face uneori, pentru a ne aduce pe noi, oamenii, în faţă.

Să fiţi mereu, cu gândul limpede şi sufletul împăcat, şi ţineţi minte: “stay real… stay tune… keep on Trance!”

Galati

Mergi pe strada,pasesti alert in drum spre birou si te trezesti cu o punga cu apa in cap.Asta in cazul in care esti atent si nu dai in groapa care se craceste la picioarele tale.
Ocolesti cu grija un rahat de caine,apoi o dara abundenta de lichid si nu realizezi ca tocmai ai calcat intr-o flegma generoasa,proiectata pe trotuar de un nene care asteapta nervos sa se faca semaforul verde.
Daca nu esti atent la masini in orice moment,chiar daca mergi pe trotuar si nici nu traversezi,vezi ce patesti?
Sa nu mai spunem ca daca mergi cu castile la urechi risti sa nici nu auzi cum te claxoneaza partenerii de trafic motorizati care incearca sa scurteze drumul sau sa fenteze semaforul luand-o pe trotuar.Casti iti trebuie tie,ma?
Sa zicem ca nu esti mare iubitor de animale si ti-e frica de caini:e,asta e cam nasol,fiindca stii foarte bine ca animalele simt frica omului si atunci ataca.
Ah,nu stiai asta!Nu-i nimic,nu pune la suflet,e posibil sa nu ai tu ghinionul asta.La urma urmei cati caini comunitari sa fie in Galati?1000,2000?oricum sint mai putini ca oamenii si un caine nu poate musca doi oameni in acelasi timp,logic.
Gandeste intotdeauna pozitiv.Pana la urma,draga pietonuleDespre cat de rau e si cu masina mai vorbim noi bai urbanilor!

Made in Romania

Acum o bucata de timp,cand am auzit ca,in Bucuresti,anumiti oameni politici cu sarcini administrative vor sa testeze antidrog elevii prin examinarea urinei m-am amuzat cateva secunde,pana mi-am dat seama ca elevii mai ajung din cand in cand si la scoala,nu intepenesc forever prin cluburi.

Desi e vorba de cea mica,treaba-i seriosa pentru elevi,deoarece adultii de-au starnit ideea par a fi gandit la misto.

Fiind mult mai probabil ca elevii de liceu sa bea si sa fumeze inainte sau dupa ce fac sex pentru a avea ce sa puna share pe huburi,iaca,sa-i cautam in pipi de droguri.Flagelul trebuie stapanit cumva si,decat sa cascam ochii in frontiere mai degraba fuserim prin licee cu eprubete pe tava,in speranta ca stropii de adevar var reliefa chestii.Bine ca-i cauta in pipi de droguri si nu de sarcini nedorite!

E culmea!

Am auzit de traficanti de droguri arestati.Ba chiar am auzit de traficanti de droguri arestati direct in inchisoare,dar habar nu avem cine ar trebui sa pedepseasca in vreun fel chioscurile care vand alcool si tigari minorilor.Nu cine sa-i pedepseasca,pardon,macar cine sa-i contorleze.

In Galati,cel putin,s-ar face atat spatiu pe trotuare incat se vor putea parca atat de multe masini...multi cetateni ar fi multumiti.

Revenind la secventza cu drogurile,la cat de scumpe se fac tigarile s-ar putea ca mai ieftine sa fie jointurile.Bine ca-i cauta in pipi de droguri si nu corporal de cutite si sabii.

Asta este dituatia in educatie:ne permitem fineturi medicale cand este vorba de droguri pentru ca din start presupunem ca-s putini.

Cei care beau,fumeaza si se bat sunt lasati in pace pentru ca sint multi.